Cum să ai mai multă încredere în tine, cu Psiholog Cătălina Lazăr

Ți se pare că ai o stimă de sine scăzută? Dar imaginea ta despre tine cum e? Ai încredere în tine în interacțiunile cu alții? În timp ce tu încerci să îți răspunzi la aceste întrebări, am întrebat un specialist cum stă treaba, de fapt, cu stima de sine și încrederea, în perioada adolescenței.

Psihologul Cătălina Lazăr ne-a povestit mai multe despre aceste aspecte, mai jos. 

„Adolescența nu este o perioadă de ”nebunie” sau de ”imaturitate”. Este o perioadă esențială, plină de intensitate emoțională, implicare socială și creativitate. Reprezintă esența a ceea ce ”ar trebui” să fim, a capacităților și nevoilor nostre ca persoane și ca familie.” (D. Siegel).

Altfel spus, adolescența este o perioadă necesară și normală în viața fiecărei persoane, perioadă considerată ca o doua naștere întrucât se caracterizează prin multe schimbări și transformări în plan fizic, psihic și social.

Una dintre cele mai importante sarcini ale unui adolescent o reprezintă găsirea propriei identități printr-un proces de individualizare. Acest proces nu este nou, dimpotrivă începe încă din copilărie (când se căuta stabilirea unui sine separat) dar devine mai pronunțat în adolescență.

Tot auzim că o persoană nu are încredere în ea, sau că are o stimă de sine scăzută. Ce este imaginea de sine? Dar stima de sine? Ce este încredere în sine? Cum gândim despre noi? Ce putem face pentru a contura o imagine de sine sănătoasă? Cum ne putem crește încrederea în noi?

Despre imaginea de sine

Imaginea de sine reprezintă felul în care „ne vedem”, mai exact cum ne percepem propriile caracteristici fizice, emoționale, cognitive și spirituale. Imaginea de sine ne poate îndrepta către un anumit tip de comportament, de aceea este extrem de necesar să ne percepem cât mai corect și realist.

Felul în care ne percepem depinde de cum ne acceptăm, ne respectăm, ne apreciem. Atunci când suntem conștienți de realizările noastre, ne apreciem pentru ceea ce am făcut bine, și astfel ne creștem încrederea și respectul de sine. Ce facem atunci când greșim? Aici vine momentul în care este nevoie de acceptare și nu de autocritică. Adică să acceptăm că mai avem lucruri de învățat și astel devenim mai blânzi cu noi.

Este nevoie de un echilibru între autoapreciere și autocritică, astfel că autoaprecierea pentru ceea ce am făcut bine, ajută la creșterea încrederii în forțele proprii, la respectul de sine, iar dacă suntem conștienți de părțile unde mai avem de învățat, punem bazele toleranței față de sine și față de ceilalți.

Spuneam mai sus că imaginea de sine ne influențează comportamanentele. Atunci cand avem o imagine sănătoasă de sine suntem plini de energie, ne stabilim obiective pe care le putem realiza și chiar dacă apar obstacole le privim ca pe niște provocări, ca experiențe din care sigur vom avea de învățat.

Pe când o imagine de sine negativă aduce după sine o lipsă a motivației, ne scade încrederea în noi, ne apar mesaje de genul „nu sunt în stare”, „este greu”, „nu sunt bun de nimic”, „ce rost are să încerc că nu voi reuși”. Imaginea de sine paote fi sabotată și de mediul extern, adică de ceea ce spun cei din jur. Mai exact, atunci când imaginea de sine nu este consolidată, părerea celorlalți are un aport mare. Părerea celorlalți contează pentru cei care nu au o imagine de sine puternic consolidată și simt nevoia să se raporteze mereu la exterior, astfel apare neliniștea, nemulțumirea, confuzia, anxietatea, etc.

Despre stima de sine

Stima de sine este modul în care o persoană se evaluează pe sine, în raport cu așteptările lui dar și cu ale celorlați, practic cât de mult ne valorizăm, cât de mult de ne place de noi. Fiecare persoană este unică și are o valoare care merită să fie respectată.

Când avem o stimă de sine negativă, simțim să ne învinuim foarte mult, să ne sabotăm acțiunile. Acest lucru ne poate afecta și relațiile cu cei din jur, rezultatele școlare, practic, ne afectează întrega viață într-un sens negativ.

Semne că ai o stimă de sine scăzută:

  • te disprețuiești
  • te simți fără valoare
  • crezi despre tine că nu ești suficient de bun/ă
  • crezi că nu ești plăcut de cei din jur
  • te judeci des
  • îți este teamă de eșec, nu ai curaj să experimentezi lucruri noi, teama de a nu fi criticat, judecat și nu vei putea astfel să te dezvolți permanent.
  • renunți la tine, la nevoile tale și astfel spui mereu  „da” celor din jur deși nu îți dorești acest lucru.

O stimă de sine sănătoasă ne face să ne autoevaluăm corect și realist. Punem în balanță atât calitățile noastre, cât și limitările. Ce face mai departe cu aceste slăbiciuni pe care le avem? Dorim sau nu să le îmbunătățim? O stimă de sine sănătoasă ne ajută să fim mai încrezători în noi, să avem relații sănătoase cu cei din jur în care să ne simțim iubiți, acceptați și apreciați.

Printre semnele unei stime de sine crescute:  

  • îți asumi responsabilitatea comportamentelor
  • îți poți exprima emoțiile
  • recunoști cand ai nevoie de ajutor
  • conștientizezi și simți mândrie față de realizările tale dar în același timp conștientizezi și care sunt minusurile

Despre încrederea în sine

Încrederea în sine reprezintă energia pe care o simțim în interior și care ne dă puterea asupra acțiunilor noastre și ne conduce către îndeplinirea obiectivelor. Încrederea în sine este în strânsă legatură cu stima de sine și se bazează atât pe experiențele din trecut, cât și ceea ce ne dorim de la viitor.

Un aspect des întâlnit este cel în care o stimă de sine și o încredere scăzută afectează relațiile cu cei din jur.

Cei care au o stimă de sine scăzută se privesc pe sine într-un mod negativ, o convingere ernotă despre sine, se critică mult, se învinovățesc des și astfel apar și emoțiile negative (tristețe, furie etc).

Cum influențează o stimă de sine scăzută relațiile cu cei apropiați?

Persoanele care au o stimă de sine scăzută și implicit o încredere de sine scăzută vor avea dificultăți în a pune bazele și a păstra o relație sănătoasă și se vor învinovăți mereu pentru că nu sunt suficient de buni.

Mai sunt persoane care cred că este nevoie de mult efort pentru a construi o relație fie ea și de prietenie și pentru că pare a fi nenatural pot renunța chiar înainte de a începe. Alte persoane își îndreaptă întreaga atenție către celălalt (prieten/ă, amic/ă, iubit/ă) și atunci când nu se întamplă așa cum își doresc apar din nou gânduri, emoții și comportamente care îl pot îndepărta pe celălalt. O stimă de sine scăzută te poate face să rămai într-o relație toxică, abuzivă, nefericită.

De asemenea, poate apărea teama de respigere care vine la pachet cu convingeri precum: „nu merit să fiu iubit/ă”, „nu sunt suficient de bun/ă”, „x sau y este mai bun/ă”, etc. Această teamă de a fi respinși ne poate conduce către alegeri greșite și poate să ne mențină în relații toxice.

Cum ajungi să ai o stimă de sine scăzută?

Cauzele pentru care se dezvoltă o stimă de sine scăzută sunt multiple, fie pentru că atunci cand am fost copii am primit mesaje negative cu privire la propria persoană, mesaje care ne-au tot urmărit și au fost consolidate de anumite experiențe pe care le-am catalogat drept eșec, fie interacțiunea cu părinții nu a fost stabilă, echilibrată, plină de iubire.

Cum repari o stimă de sine scăzută?

Vestea bună este că putem îmbunătăți aceste lucruri și putem să ne creștem încrederea în forțele proprii. Uneori, este nevoie de un proces îndelungat alături de un specialist (consilier, psiholog, psihoterapeut), alteori conștientizarea acestor lucruri te poate motiva să faci acțiuni mici dar cu efecte benefice pentru tine.

Dar până să te decizi și apoi să acționezi să iei legătura cu un specialist îți las mai jos câteva exerciții și activități care sper că te vor ajuta să capeți o încredere mai mare în tine.

  • Realizează o listă cu activitățile care îți plac și care nu îți plac. Astfel te va ajuta să știi cine ești, să te cunoști mai bine.
  • Descrie o listă cu realizările tale de pană acum, ce dificultăți ai întâmpinat și cum ai reușit să le depășesti
  • În urma realizărilor și a comportamentelor adoptate a reieșit ca ai anumite calități. Care sunt acele calități? Poți scrie pe o listă aceste calități ori apelează la creativitate, realizând o cutie a calitătilor, un colaj, un desen, o pictură, etc. pe care să o lași la vedere pentru a-ți aminti ce calități ai și la care să adaugi ori de câte ori mai descoperi unele noi. De asemenea, îi poți ruga pe cei care îți sunt foarte apropiați și în care ai încredere să numească calitățile tale pe care ulterior să le adaugi la lista ta.
  • Spuneam că încrederea în sine se construiește, tocmai de aceea te încurajez să îți propui obiective mici și realizabile și după ce ai finalizat ”un pas” sărbatorește acea reușită.
  • Acceptă un feedback mai neplăcut ca pe o oportunitate de învățare. Așa cum scriam mai sus depre o stimă de sine sănătoasă, fii conștient de calitățile tale dar și de faptul că mai ai lucruri de învățat și îmbunătățit.

 

Bibliografie

Psihologia vârstelor, Tinca Cretu (2007)

Vâltoarea minții, Daniel J. Siegel

Încrederea în sine, Isabelle Filliozat, Violene Riefolo

 

Psiholog și psihoterapeut Cătălina Lazăr (site și social media)

Dacă ai vreo nelămurire, adresează-te medicului ginecolog Elena Ucenic. În cel mai scurt timp îți va răspunde.